Infatuare

              Primul meu client se numeste Sebastian Ciceu, un tânăr simpatic care are de multe ori inţentii bune dar devine uneori antipatic din cauza vervei cu care îşi apără inepţiile. El are o părere proastă despre semenii lui pentru că scrie despre lucruri ştiute de toată lumea ca şi cum el le-ar fi descoperit şi noi restul, oameni insensibili nu suntem capabili să le observăm sau suntem foarte prost informaţi.

           Pentru primul post o să mă rezum doar la primele trei sau patru articole cu care debuteaza S. ca pe viitor să  îl ajung din urmă(sper,pentru ca este foarte prolific).

           S. începe ca şi mine şi mulţi alţii prin a ne expune ce la determinat să îşi facă blog, doar ca ne anunţă prima dată că: "În ziua de azi, să scrii pe blog a început să devină un moft, un „trend”.  Puține sunt acele persoane care chiar au o dăruire pentru așa ceva, o înclinație, care sunt inspirate să scrie.", ne mai spune ca el nu este o asemenea persoană. De ce nu este o asemenea persoană se întreabă cititorul? Pentru că, ne spune el, are motive întemeiate ca să scrie, povestea sună astfel : intr-o seara, o colega i-a spus (probabil glumind), ”...Sebastian....tu ar trebui sa îți faci un blog” ,  aceeaşi colegă promiţându-i că va fi şi primul critic al blogului; că îi va “curăţa” blogul(dupa cum spune autorul) fără milă pentru că atunci când cei doi se întâlnesc faţă în faţă, ei i se face  milă de el(nu ne miram de ce). Al doilea motiv este neaşteptat tot o fată, cea mai bună prietena a sa, care l-a asigurat că un blog este o experienţă unică şi că trăirile pe care i le va aduce  vor fi de neregretat; probabil că asa este pentru ca au trecut câteva luni deja si S. este la fel de productiv ca in primele zile şi nu dă semne că se va opri curând.